Cât costă un site și cum alegi firma

Un site ieftin și unul profesional — unde apare diferența

Publicat 16 septembrie 2026 · Actualizat 21 octombrie 2026 · 13 min

Citește articolul

Redactat cu asistență AI, verificat editorial cum lucrăm

Prețul mic la un site se plătește rar la livrare. Îl plătești peste patru luni, când vrei o modificare și nimeni nu mai răspunde la mail.

Cuprins articol
Două firme din același oraș, același domeniu de activitate, aceeași lună de lansare. Una plătește 900 de lei, cealaltă câteva mii. Pe ecran, în prima săptămână, diferența abia se vede. Apare în luna a cincea, când una cere o pagină nouă pentru un produs nou, iar cealaltă caută disperată parola de la panoul de administrare.

Prețul mic se plătește rar la livrare. Îl plătești mai târziu: în ore pierdute pe telefon, în cereri care nu mai ajung pe mail și în bani dați a doua oară pentru același lucru. Nu orice ofertă pentru crearea unui site ieftin ascunde o capcană. Doar că devizul nu spune toată povestea.

Comparația dintre un site ieftin și unul profesional se face de obicei pe poze din portofoliu, adică exact acolo unde cele două seamănă cel mai mult. Se despart în altă parte: la proprietate, la costurile recurente, la viteză și la ce se întâmplă în luna a șasea.

Ce primești de fapt la crearea unui site ieftin

O ofertă de câteva sute de lei acoperă aproape întotdeauna un singur lucru: un șablon cumpărat de undeva, instalat repede și umplut cu textul pe care l-ai trimis tu pe mail. Munca grea rămâne la tine, doar că nu apare în ofertă. Nu vorbim de vreo conspirație. Pur și simplu, în bugetul ăla nu încape altceva.

Primul lucru care lipsește este structura paginilor: ce servicii primesc pagină proprie, ce intră în meniu, unde ajunge omul după ce termină de citit. Apoi lipsesc textele care vând. Nu prezentarea firmei la persoana a treia, ci răspunsurile la întrebările pe care ți le pun clienții la telefon. La BoringWeb, textele intră în prețul site-ului de prezentare: le scriem noi, după un apel scurt și după materialele pe care ni le trimiți.

Lipsește fotografia. Poze reale din atelier, de pe șantier, din cabinet, pentru că imaginile de stock se recunosc din prima. Lipsește și configurarea tehnică: certificat de securitate valid, formular care chiar trimite mailuri, indexare corectă, copie de siguranță.

Și aproape nimeni nu testează pe telefon. Pe un telefon adevărat, pe date mobile, nu în fereastra micșorată a browserului de pe laptop.

Aici se joacă, de fapt, alegerea între un site pe șablon și unul construit pe măsură. Pe șablon îți adaptezi oferta la layout: ai trei servicii, șablonul are patru casete, așa că inventezi al patrulea. Pe măsură, lucrurile merg invers, iar structura pornește de la ce vinzi și de la ordinea în care oamenii iau decizia.

Un site simplu, făcut corect, poate costa puțin. Un site ieftin făcut prost costă puțin doar la factură. Înainte să semnezi ceva, pune o singură întrebare: ce se întâmplă cu site-ul după livrare? Răspunsul îți spune mai mult decât prețul rotund din subsol.

Costurile ascunse apar abia după livrare

Factura de lansare este partea vizibilă. Sub ea stau lucruri pe care le descoperi pe rând: licența anuală pentru tema folosită, modulele premium pentru galerie sau rezervări, taxa pentru newsletterul care inițial era „inclus”. Luate separat, nimic dramatic. Adunate, îți schimbă complet calculul.

Cere lista asta înainte, nu după. La noi, un calendar de rezervări, un magazin online sau o altă limbă se adaugă oricând, cu preț spus dinainte, și nimic nu se publică fără acordul tău.

Mai există o taxă pe care n-o trece nimeni în ofertă: taxa de captivitate. Când un singur om are toate accesurile și nimeni altcineva nu înțelege cum a fost construit site-ul, prețul unei modificări banale nu mai are nicio legătură cu efortul real. Unii furnizori trăiesc din asta. Clientul află abia când vrea să plece.

Ce intră realist într-un abonament de mentenanță

Mentenanța nu înseamnă că cineva se uită zilnic la site-ul tău. Înseamnă un set concret de operațiuni, trecute pe hârtie:

  • actualizări de securitate pentru platformă și module;
  • copii de siguranță automate, testate măcar o dată, nu doar programate;
  • monitorizare de funcționare și alertă când site-ul cade;
  • un număr agreat de modificări mici de conținut pe lună;
  • un raport scurt, ca să știi pentru ce plătești.

Prețul lunar pentru mentenanța unui site variază mult și depinde de complexitate: un site de prezentare cu cinci pagini nu cere același efort ca o platformă cu rezervări și facturare. Cere defalcarea. Un abonament fără listă de operațiuni rămâne o factură lunară și atât.

Un site lăsat fără întreținere nu stă pe loc. Se degradează încet: modulele rămân în urmă, formularul se rupe după o actualizare de server și nu observă nimeni, pentru că formularul nu-l mai testează nimeni. Afli când un client îți spune la telefon că a scris de două ori și nu i-a răspuns nimeni.

Calculul pe doi-trei ani, nu pe ziua semnării

Pune pe o coloană investiția inițială, pe alta costurile recurente: găzduire, domeniu, licențe, mentenanță, plus timpul tău sau al cuiva din firmă pentru conținut. Împarte totul la 36 de luni. Cifra care iese arată cu totul altfel decât prețul de pe ofertă.

Ca reper, la noi site-ul de prezentare costă 1.986 RON cu TVA și include domeniul .ro, hostingul și SSL-ul pentru primul an, plus o oră de modificări. Pentru anii doi și trei treci în tabel ce plătești pentru ele după primul an, exact cum ai face cu orice altă ofertă.

Găzduirea foarte ieftină intră tot aici. Resurse partajate agresiv, timpi de răspuns mari exact în orele cu trafic, certificat expirat fără preaviz, suport care răspunde la ticket peste două zile. Economisești câteva sute de lei pe an și plătești în cereri nefinalizate. Ca să judeci cu cifre în loc de impresii, uită-te la cum măsori rentabilitatea unui site web în cinci pași și aplică metoda pe propriile numere.

Cine deține codul site-ului, domeniul și datele

Scenariul clasic din piața locală arată așa: domeniul este înregistrat pe numele furnizorului, găzduirea la fel, iar tu primești un utilizator care poate edita texte. Totul merge impecabil până în ziua în care vrei să schimbi colaboratorul. Atunci afli că nu deții nimic din ce ai plătit.

La finalul unui proiect trebuie să primești, negru pe alb:

  1. acces la registrar, cu domeniul înregistrat pe firma ta, nu pe altcineva;
  2. acces la contul de găzduire, cu drepturi complete;
  3. cont de administrator în panoul site-ului, nu de editor;
  4. arhiva site-ului și baza de date, într-un fișier pe care îl poți păstra;
  5. o documentație minimă despre unde stau lucrurile, cum adaugi o pagină și pe ce adrese pleacă mailurile.

La noi, domeniul .ro se înregistrează din prima zi pe firma clientului. N-ar trebui să fie argument de vânzare. În piața asta, din păcate, este.

Același punct desparte un site făcut de oameni de unul construit într-un constructor online cu abonament. Acolo plătești lunar, personalizezi până unde te lasă platforma și, când vrei să pleci, exportul îți dă cel mult niște texte. Limitările constructorilor nu deranjează la început. Deranjează când firma crește și îți trebuie o funcție pe care platforma nu o are.

Încă un lucru, orientativ, dar util: responsabilitatea pentru datele colectate prin formularele de pe site rămâne la firma ta, nu la cel care a construit site-ul. Politica de confidențialitate, temeiul colectării și durata păstrării se discută înainte de lansare. Bannerul de cookie-uri GDPR intră la noi în preț, dar deciziile despre date rămân ale tale. Pentru situații mai complexe, un consultant pe zona de protecția datelor rămâne varianta sigură.

Viteza, mobilul și clienții care pleacă fără să te anunțe

Cel mai scump defect al site-urilor făcute pe repede înainte nu se vede în poze. Sunt chiar pozele: imagini urcate direct de pe telefon, patru megaocteți bucata, opt bucăți pe pagina de prezentare. Pe fibră, acasă, pare în regulă. În mașină, pe date mobile, pagina rămâne albă câteva secunde bune.

Legătura dintre viteza de încărcare și rata de conversie nu ține de teorie. Fiecare secundă în plus scade șansa ca omul să ajungă până la formular sau la butonul de telefon. Nimeni nu îți scrie ca să îți spună că a renunțat. Se întoarce în lista de rezultate și intră la următorul.

Testul de cinci minute pe care îl faci singur

  • Oprește Wi-Fi-ul și deschide site-ul pe date mobile. Numără secundele până vezi primul text util.
  • Apasă butonul de telefon. Trebuie să pornească apelul, nu să deschidă altă pagină.
  • Trimite un mesaj prin formular, cu adresa ta reală. Verifică dacă ajunge și dacă nu aterizează în spam.
  • Citește textul fără să apropii ecranul cu degetele. Dacă trebuie să faci zoom, ai deja clienți pierduți de pe mobil.
  • Deschide meniul. Se închide corect? Acoperă tot ecranul? Ajungi la pagina de contact din două atingeri?

Cum arată partea tehnică la un proiect făcut ca lumea

Imaginile se redimensionează și se comprimă automat la încărcare, în formate moderne. Codul rămâne curat, fără zece module care fac același lucru. Fonturile și scripturile se încarcă în ordinea corectă, iar testarea se face pe telefoane reale, cu sisteme diferite, pe lângă laptopul celui care a construit site-ul. La noi, designul pornește de la ecranul de telefon și abia apoi se întinde pe desktop, pentru că acolo stă cea mai mare parte dintre oamenii care te caută.

Agenție, freelancer sau văr — cum alegi fără să regreți

Eticheta nu spune mare lucru. Un freelancer bun bate fără efort o agenție slabă, iar o agenție mare poate livra același șablon ca în oferta de 900 de lei, doar cu factura mai lungă. Contează trei lucruri: portofoliu verificabil, contract clar și cineva care îți răspunde și peste douăsprezece luni.

Portofoliu verificabil înseamnă adrese live pe care le poți deschide. Capturile de ecran dintr-o prezentare nu dovedesc nimic. Contract clar înseamnă scope scris: câte pagini, cine scrie textele, câte runde de revizii, ce se întâmplă cu accesurile, cum se împarte plata.

O echipă contează la continuitate: când omul-cheie pleacă în concediu, își schimbă domeniul sau pur și simplu nu mai răspunde, cineva preia proiectul. La noi vorbești direct, pe WhatsApp și la telefon, cu oamenii care construiesc site-ul. Ca punct de comparație pentru orice ofertă primești, poți vedea și cum lucrăm noi și ce livrăm în fiecare proiect.

Semnale de alarmă, în ordinea gravității: ofertă pe o pagină fără scope detaliat, promisiunea poziției 1 în Google, refuzul de a discuta despre accesuri și despre proprietatea domeniului. Cine îți garantează locul 1 în Google îți vinde ceva ce nu controlează.

Întreabă direct: ce se întâmplă dacă vreau modificări în luna a șasea? Pe cine trece găzduirea? Ce nu intră în preț?

Partea incomodă rămâne la tine. Un brief prost produce un site prost, oricât ai plăti. Dacă nu poți explica în trei fraze ce vinzi, cui și de ce te-ar alege cineva, niciun designer nu inventează răspunsul în locul tău.

Când merită refăcut un site vechi și când nu

Refacerea are sens în câteva situații destul de clare. Nu poți edita conținutul fără să suni pe cineva. Site-ul se comportă ciudat pe telefon sau nu se deschide deloc. Tehnologia de bază nu mai primește actualizări de securitate, iar găzduirea îți trimite avertismente pe care nu le înțelegi.

În aceste cazuri, cârpelile costă mai mult decât un proiect nou.

Există și motive solide să îl păstrezi: structura rezistă, viteza rămâne acceptabilă, iar formularul aduce constant cereri. Atunci intervențiile punctuale (refacerea paginilor de servicii, optimizarea imaginilor, texte noi pe zonele care aduc contacte) costă o fracțiune dintr-o reconstrucție completă.

Cazul intermediar apare cel mai des. Păstrezi domeniul, istoricul și textele care funcționează deja, dar reconstruiești partea tehnică și paginile prin care intră cererile. Decide cu cifre: câte cereri pe lună primești acum, din ce surse vine traficul, care pagini generează contacte. Fără datele astea, instalează măcar o măsurătoare simplă și așteaptă o lună înainte să decizi.

Merită și o plimbare prin celelalte analize din Boring Exposed, unde luăm pe rând deciziile care se iau prost din grabă.

Un avertisment care scutește bani: un site nou nu repară o ofertă neclară. Dacă prețul nu se înțelege și nu spui ce te deosebește de următorii trei concurenți din oraș, designul rămâne doar ambalaj scump.

Cum compari corect oferta pe care o ai deja pe masă

Ia oferta primită și verifică pe rând: cine rămâne proprietarul domeniului, cine ține găzduirea, ce accesuri primești la final, ce intră în mentenanța lunară, cum se optimizează imaginile, cine scrie textele și ce costă o pagină nouă peste șase luni. Când șase din șapte răspunsuri lipsesc, prețul nu are cum să fie comparat cu nimic.

Pentru un proiect nou, cere un scope scris înainte de orice cifră rotundă. Ca să vezi cum arată lucrurile duse până la capăt, aruncă un ochi peste proiectele livrate și folosește-le ca reper. Apoi cere o discuție în care primești criterii, nu promisiuni.

Toate pachetele, cu prețurile fixe și TVA inclus, sunt pe pagina de prețuri creare site.

Dacă ai deja pe masă o ofertă și nu știi ce lipsește din ea, trimite-ne-o pe WhatsApp și ne uităm împreună la accesuri, licențe și la ce se întâmplă după livrare. Îți spunem sincer și când oferta este bună așa cum este.

Întrebări frecvente

1. Unde apare concret diferența dintre un site ieftin și un site profesional?
La design, aproape nicăieri în prima lună. Diferența apare la ce nu se vede: cine deține domeniul și codul, cât ține site-ul pe mobil cu date slabe, ce se întâmplă când vrei o pagină nouă pentru un serviciu nou. Un site ieftin rezolvă livrarea. Un site profesional rezolvă și luna a șasea, când ai nevoie de modificări, de un raport și de o copie de siguranță care chiar funcționează. Compară pe doi ani, nu pe ziua semnării.
2. Cum îmi dau seama că oferta pentru crearea unui site ieftin pune munca pe mine?
Citește ce lipsește, nu ce este trecut. Dacă oferta nu spune nimic despre structura paginilor, texte, fotografie, testare pe telefon real și predarea accesurilor, toate acestea rămân la tine sau se facturează separat mai târziu. Alte semnale: „conținut furnizat de client” fără limită de revizii, licențe pentru teme sau module trecute la „opțional”, nicio vorbă despre copii de siguranță. Cere defalcarea pe etape și întreabă direct ce se întâmplă cu site-ul după livrare.
3. Cât costă realist un site de firmă în 2026?
Depinde de scope, nu de numărul de pagini promis în ofertă. Un site de prezentare simplu, cu câteva pagini, structură clară și texte primite de la client, stă în zona de jos a pieței. Un site cu mai multe servicii, pagini construite pentru conversie, fotografie proprie și texte scrise de cineva care înțelege oferta urcă vizibil, pentru că urcă și munca. O platformă cu funcții pe măsură — configurator, rezervări, integrare cu programul de facturare — se calculează separat, pe module. Cere întotdeauna defalcarea: design, implementare, conținut, integrări, testare. Prețul rotund fără scope nu se poate compara cu nimic.
4. Un site făcut într-un constructor online este suficient pentru o firmă mică?
Pentru validare rapidă sau pentru o singură pagină cu date de contact, da, își face treaba. Problemele apar mai târziu. Plătești abonament permanent și nu acumulezi nimic; personalizarea merge până la limita platformei; exportul îți dă cel mult textele, nu site-ul funcțional. Momentul în care varianta devine mai scumpă decât un site pe cod propriu apare când ai nevoie de o funcție pe care platforma nu o oferă sau când aduni doi-trei ani de abonament. Atunci refaci de la zero, fără să poți muta ce ai construit.
5. Ce trebuie să primesc la finalul unui proiect web?
Cinci lucruri concrete: acces la registrar cu domeniul înregistrat pe firma ta, cont de găzduire cu drepturi complete, cont de administrator în panoul site-ului, arhiva site-ului împreună cu baza de date și o documentație minimă de utilizare. Toate acestea se trec în contract înainte de începerea lucrului, nu se discută pe chat după livrare. Dacă un furnizor evită subiectul sau spune că accesurile rămân la el din motive tehnice, ai deja răspunsul de care aveai nevoie.
6. Cât cheltui lunar ca să ții un site în stare bună?
Componentele sunt previzibile: găzduire, domeniu plătit anual, eventuale licențe pentru teme sau module, mentenanță tehnică și un buget de timp sau bani pentru conținut. Un abonament de mentenanță acoperă actualizări, copii de siguranță, monitorizare și un număr agreat de modificări mici; intervențiile la cerere se plătesc pe oră și ies de obicei mai scump când apare o urgență. Intervalele variază mult în funcție de complexitate, așa că nu cere un preț, cere lista de operațiuni incluse și frecvența lor. Conținutul rămâne cheltuiala pe care o subestimează aproape toată lumea.
Se încarcă comentariile...
13 minute · 2,415 cuvinte

Cere o ofertă

Spune-ne ce site îți trebuie

Lasă datele de contact și, pe scurt, ce ar trebui să facă site-ul. Îți răspundem cu un preț fix, fără nicio obligație.

WhatsApp Sună